Romanii din Italia - emigranti sau navetisti?

In studiul 'Migratie sau naveta? Cazul muncitorilor romani din Italia: nise pentru naveta 'de lucru' catre Uniunea Europeana', Florentina Constantin argumenteaza ca, din analiza situatiei muncitorilor romani, rezulta ca termenul de 'migratie' devine din ce in ce mai inadecvat pentru abordarea problemei muncitorilor migranti din Uniunea Europeana. Autoarea prefera sa utilizeze termenul de 'naveta' (“commuting”), pe care organizatiile internationale si literatura academica o utilizeaza pentru a descrie migratia 'in scop de a munci' pe termen scurt, precizind, insa, ca echivalarea celor doi termeni este incorecta: ea nu reflecta, in multe cazuri, natura pe termen lung a 'navetei' internationale, neluind in seama, in egala masura, aspecte cruciale ale activitatii si vietii celor implicati in munca peste hotarele tarii lor. Solutia? Florentina Constantin pledeaza pentru aplicarea termenului de 'naveta pe termen lung'.

Conform cercetarilor autoritatilor italiene (Immigrazione. Dossier Statistico 2003. XIII Rapporto sull'immigrazione - Caritas/Migrantes), analiza motivelor de stabilire temporara in Italia, asa cum au fost mentionate acestea in permiso di soggiorno (permisul de sejur) in 2002, 58,3% din romani indica faptul ca au venit pentru a munci, 34,1% invoca probleme de familie, doar 1% au venit in Italia pentru studii, 0,9% din motive religioase (8,4% - alte motive). Astfel ca, in ceea ce priveste incluziunea muncitorilor romani in societatea italiana, Florentina Constantin trage concluzia ca acestia nu corespund profilului de migranti pe termen lung - care incearca sa-si cladeasca o viata noua in tara de adoptie, obtinind drept de resedinta permanenta si cetatenie. Desi, aparent, doar o chestiune statistica, plasarea muncitorilor romani intr-o categorie sau alta are implicatii importante pentru conditiile de viata si munca a acestora. Multi muncitori romani lucreaza in Italia de mai bine de zece ani la acelasi loc de munca si si-au pus la punct o rutina de naveta intre Romania si Italia. Avind in vedere elementele prezentate in cercetarea sa, autoarea conchide ca mobilitatea muncitorilor romani in Italia a luat, de multi ani, forma navetei - cu un enorm potential de permanenta. Prin urmare, Florentina Constantin propune termenul 'naveta pe termen lung' pentru a defini mai bine acest fenomen.
Experienta in ceea ce priveste acest tip de mobilitate, impreuna cu inexistenta barierelor lingvistice si o legislatie ingaduitoare, incurajeaza acest fenomen de 'naveta pe termen lung'. Ignorarea acestei realitati face mobilitatea muncitorilor romani mai dificila, fara a reusi s-o stopeze. In acelasi timp, acest lucru face mai dificila canalizarea efectelor, dupa cum argumenteaza Sebastian Lazaroiu: “fluxul migrator intre tarile candidate si tarile Uniunii Europene, in special cele de tip circular, vor putea juca un rol important in accelerarea procesului de integrare […] doar daca statele de origine vor sti cum sa utilizeze institutional aceasta mobilitate a fortei de munca”.
In acest moment, fenomenul respectiv ridica probleme in ceea ce priveste, de exemplu, accesul muncitorilor la asigurari sociale de sanatate si la educatie - afectind, prin urmare, potentialul lor de mobilitate sociala. Cu aceasta, insa, intram intr-un domeniu de o natura mai complexa, care necesita o abordare institutionala, ce pare sa continue sa lipseasca, spune autoarea.

Studiul complet: http://www.eumap.org/journal/features/2004/migration/commuting

Florentina Constantin a studiat Economie si Societate la University of Lancaster si Sociologie la Central European University - si este in prezent doctorand la Graduate School for Social Research in Varsovia, Polonia.